- Arestări cheie: Cinci cetățeni sârbi, dintre care patru sunt foști ofițeri de poliție, au fost arestați duminică în Kosovo, fiind suspectați de crime de război.
- Acuzația centrală: Suspecții sunt legați de masacrul de la Recak din ianuarie 1999, un eveniment în care peste 40 de civili albanezi kosovari au fost uciși de forțele sârbe.
- Contextul juridic: Acestea sunt primele arestări efectuate după redeschiderea anchetei de către justiția kosovară, la peste 27 de ani de la comiterea faptelor, marcând un pas important în eforturile de a aduce vinovații în fața justiției.
Justiția din Kosovo a făcut un pas decisiv în redeschiderea unuia dintre cele mai întunecate capitole ale războiului de la sfârșitul anilor ’90. Poliția kosovară a confirmat duminică arestarea a cinci cetățeni sârbi, suspectați de implicare directă în masacrul de la Recak, un eveniment care a șocat comunitatea internațională și a precipitat intervenția militară a NATO în regiune.
Potrivit unui comunicat al procurorului special din Pristina, patru dintre cei cinci reținuți sunt foști ofițeri de poliție sârbi, care activau în zonă în ianuarie 1999. Operațiunea de arestare a fost coordonată și desfășurată în mai multe localități din Kosovo, în urma unor investigații care au durat luni de zile.
Primele arestări după redeschiderea dosarului Recak
Aceste rețineri reprezintă prima acțiune concretă a autorităților judiciare din Kosovo de la anunțul redeschiderii dosarului privind masacrul de la Recak. Ancheta a fost reluată pe baza unor noi probe și mărturii, colectate de procurorii speciali pentru crime de război. Surse judiciare, citate de agenția de presă AP, indică faptul că noile dovezi ar stabili o legătură directă între suspecți și unitățile care au operat în satul Recak în ziua de 15 ianuarie 1999.
La momentul respectiv, uciderea a peste 40 de civili albanezi, inclusiv femei și copii, a fost catalogată drept „crimă împotriva umanității” de către William Walker, șeful de atunci al Misiunii de Verificare a OSCE în Kosovo. Descoperirea sa a devenit un punct de cotitură, mobilizând cancelariile occidentale și ducând la campania de bombardamente a NATO împotriva Iugoslaviei, care a început în martie 1999.
Reacții tensionate la Belgrad și Pristina
Vestea arestărilor a generat reacții imediate și diametral opuse. La Pristina, oficialii au salutat operațiunea ca pe un act de justiție mult așteptat. Prim-ministrul Albin Kurti a declarat că „justiția pentru victimele de la Recak și pentru toate crimele de război este o obligație pe care statul nostru nu o va abandona niciodată”.
În schimb, la Belgrad, tonul a fost unul de condamnare. Directorul Biroului pentru Kosovo și Metohia din guvernul sârb, Petar Petković, a calificat arestările drept o „provocare” și o „intimidare a sârbilor rămași în Kosovo”. Oficialii sârbi au negat în mod constant, încă din 1999, că la Recak ar fi avut loc un masacru, susținând că victimele erau luptători ai Armatei de Eliberare din Kosovo (UCK), transmite Reuters.
Implicații pentru dialogul Belgrad-Pristina
Momentul acestor arestări este unul delicat, venind pe fondul unor relații deja fragile între Belgrad și Pristina. Dialogul mediat de Uniunea Europeană a înregistrat progrese minime în ultimii ani, iar acest nou dosar judiciar riscă să adauge o nouă sursă de tensiune. Administrația președintelui american Donald Trump a îndemnat în repetate rânduri ambele părți să se concentreze pe soluții economice și să lase în urmă disputele istorice, o perspectivă tot mai greu de susținut.
Procuratura specială din Kosovo a anunțat că cei cinci suspecți vor fi prezentați în fața unui judecător de drepturi și libertăți, care va decide asupra măsurilor preventive. Procedurile judiciare se anunță a fi complexe și de lungă durată, redeschizând răni adânci într-o regiune încă marcată de conflictele din trecut.
