- Vot categoric: Cetățenii elvețieni au respins duminică, printr-un referendum național, propunerea de a introduce o limită constituțională a populației la 10 milioane de locuitori.
- Impact economic: Liderii de afaceri și Guvernul Federal au avertizat că o astfel de măsură ar fi sugrumat creșterea economică, limitând accesul la forță de muncă specializată și afectând competitivitatea țării.
- Contextul politic: Inițiativa, susținută de Partidul Popular Elvețian (SVP/UDC), a readus în prim-plan tensiunile legate de imigrație, o temă recurentă în politica elvețiană, la peste un deceniu de la referendumul din 2014 privind cotele de imigranți.
Elveția a respins ferm ideea de a-și închide porțile. Printr-un vot clar exprimat la referendumul național de duminică, electoratul a anulat propunerea de a limita populația permanentă a țării la 10 milioane de locuitori până în anul 2050. Rezultatele preliminare, comunicate de cancelaria federală, indică o majoritate confortabilă împotriva inițiativei, confirmând previziunile sondajelor din ultimele săptămâni.
Propunerea, intitulată oficial „Nu unei Elveții cu 10 milioane de locuitori! (Inițiativa pentru Sustenabilitate)” (în germană: „Keine 10-Millionen-Schweiz! (Nachhaltigkeits-Initiative)”), a fost lansată de Partidul Popular Elvețian (SVP/UDC), cea mai mare formațiune politică din parlament. Argumentul central al campaniei SVP a fost că depășirea pragului de 10 milioane de locuitori ar pune o presiune insuportabilă asupra infrastructurii, sistemului de sănătate, mediului și resurselor naturale ale țării.
Economia elvețiană respiră ușurată
Opoziția față de această măsură a fost aproape unanimă în rândul mediului de afaceri, al sindicatelor și al majorității partidelor politice. Consiliul Federal (guvernul) și Parlamentul au recomandat respingerea textului, avertizând asupra consecințelor economice severe. Într-o declarație anterioară votului, asociația patronală Economiesuisse a calificat inițiativa drept „periculoasă și dăunătoare”, subliniind că ar fi dus la o penurie acută de forță de muncă și ar fi izolat economic Elveția.
Potrivit datelor Oficiului Federal de Statistică, la finalul anului 2025, populația rezidentă a Elveției era de aproximativ 9,1 milioane de persoane, imigrația netă fiind principalul motor de creștere. Sectoare cheie, precum cel farmaceutic, tehnologic și medical, se bazează masiv pe specialiști veniți din statele Uniunii Europene și din afara acesteia.
O nouă bătălie pe tema imigrației, un deceniu mai târziu
Referendumul de duminică evocă amintiri ale votului strâns din februarie 2014, când elvețienii au aprobat la limită o inițiativă similară a SVP care cerea introducerea de cote pentru imigranții din UE. Decizia de atunci a tensionat relațiile cu Bruxelles-ul și a fost ulterior implementată într-o formă mult diluată, pentru a nu periclita acordurile bilaterale.
De această dată, însă, mesajul electoratului a fost mult mai tranșant. Analiștii politici, citați de Reuters, consideră că, deși preocupările legate de presiunea demografică sunt reale, votanții au prioritizat stabilitatea economică și relațiile pragmatice cu partenerii externi. „Elvețienii au înțeles că prosperitatea lor depinde de deschidere”, a comentat un analist pentru televiziunea publică SRF.
Ce urmează după acest refuz popular
Respingerea inițiativei înseamnă că politicile actuale privind libera circulație și imigrația rămân în vigoare. Guvernul federal nu va fi obligat să ia măsuri drastice pentru a frâna creșterea demografică, precum denunțarea acordului de liberă circulație cu Uniunea Europeană, o măsură pe care ar fi fost forțat să o ia în considerare în cazul unui „Da”.
Cu toate acestea, dezbaterea nu este încheiată. Liderii SVP au declarat că vor continua să lupte pentru „o imigrație controlată”, indicând că presiunea asupra resurselor rămâne o problemă centrală pentru electoratul lor. Următorul test politic major pe această temă ar putea viza renegocierea pachetelor de acorduri bilaterale cu UE, un proces care continuă să domine agenda politică externă a Bernei.
