Punctul critic al Digitalizării României: Serviciile publice au nevoie de inteligență artificială, dar cum rămâne cu infrastructura pentru AI?

Punctul critic al Digitalizării României: Serviciile publice au nevoie de inteligență artificială, dar cum rămâne cu infrastructura pentru AI?

România, o țară cu un potențial digital adesea lăudat, se află la o răscruce crucială în procesul de digitalizare a serviciilor publice. Deși dispune de o rețea extinsă de fibră optică și o bază solidă de specialiști în tehnologie, tranziția de la potențial la rezultate concrete se lovește de provocări majore. Dezvoltarea și implementarea inteligenței artificiale (AI) în administrația publică sunt considerate esențiale pentru modernizare, însă discuțiile se concentrează din ce în ce mai mult pe o întrebare fundamentală: cum rămâne cu infrastructura necesară pentru a susține aceste ambiții?

În ultimii ani, guvernele succesive au subliniat importanța digitalizării. Strategii și planuri au fost elaborate, însă progresul real în interacțiunea cetățenilor cu statul rămâne lent. Potrivit unui raport al Comisiei Europene din 2025, România se clasase în continuare pe unul dintre ultimele locuri în UE la capitolul servicii publice digitale, un aspect care necesită o schimbare de paradigmă urgentă, conform Agerpres.

Potențialul AI și decalajul infrastructurii

Inteligența artificială promite o revoluție în eficiența serviciilor publice, de la automatizarea proceselor repetitive și personalizarea interacțiunilor cu cetățenii, până la optimizarea deciziilor și prevenirea fraudelor. Chatboți inteligenți pentru relații cu publicul, sisteme de analiză predictivă pentru sănătate sau educație, și soluții AI pentru gestionarea urbană sunt doar câteva exemple ale aplicațiilor potențiale. Cu toate acestea, implementarea la scară largă a acestor tehnologii necesită o infrastructură hardware și software robustă, capabilă să proceseze volume mari de date și să susțină algoritmi complecși.

„Până acum, am vorbit mult despre ce putem face cu AI, dar prea puțin despre cum vom face. Avem nevoie de servere puternice, centre de date sigure și, mai ales, de o interconectare eficientă a bazelor de date existente, care sunt încă fragmentate și disparate”, a declarat pentru HotNews Radu Constantinescu, specialist în arhitecturi cloud și AI. Această fragmentare a bazelor de date reprezintă un impediment major, deoarece algoritmii AI se bazează pe accesul la informații coerente și complete pentru a funcționa optim.

Nu a fost identificat un studiu specific din 2025 realizat de o organizație non-guvernamentală specializată în digitalizare care să raporteze că peste 60% dintre instituțiile publice din România nu dispuneau de capacitatea de calcul necesară pentru aplicații AI complexe. Deși rapoarte ale Comisiei Europene și studii realizate de organizații precum The Edge Institute (un ONG) în 2025 au evidențiat clasarea scăzută a României în privința serviciilor publice digitale, infrastructura IT fragmentată și alte bariere în calea digitalizării, această statistică specifică nu a fost identificată.

Provocările financiare și expertiza umană

Construirea și modernizarea infrastructurii pentru AI implică investiții substanțiale. Finanțarea poate proveni din fonduri europene, precum cele alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar și din bugetul național. Cu toate acestea, alocarea eficientă a acestor resurse rămâne o provocare. Conform datelor publicate de Mediafax în ianuarie 2026, o parte semnificativă din fondurile alocate digitalizării în anii precedenți a fost cheltuită pe soluții software ad-hoc, fără o viziune strategică pe termen lung privind infrastructura de bază.

Dincolo de aspectele hardware, expertiza umană este la fel de crucială. Implementarea și gestionarea infrastructurii AI necesită ingineri de sistem, specialiști în securitate cibernetică și arhitecți de date cu competențe avansate. Deși România produce un număr impresionant de absolvenți în IT, atragerea și reținerea acestora în sectorul public, unde salariile sunt adesea mai puțin competitive decât în privat, reprezintă o dificultate.

„Lipsa personalului calificat în administrația publică este o barieră reală. Putem cumpăra cele mai performante servere, dar dacă nu avem oameni care să le instaleze, să le configureze și să le întrețină, ele rămân simple cutii metalice”, a subliniat Elena Popescu, expert în politici publice digitale, într-o declarație pentru Știrile ProTV.

Securitatea cibernetică și încrederea cetățenilor

Pe măsură ce serviciile publice devin mai dependente de AI și de colectarea masivă de date, securitatea cibernetică devine o preocupare centrală. Infrastructura pentru AI trebuie să fie nu doar performantă, ci și extrem de sigură, pentru a proteja informațiile sensibile ale cetățenilor și pentru a preveni atacurile cibernetice. Vulnerabilitățile pot compromite încrederea publicului în digitalizare și pot avea consecințe grave.

Un incident de securitate major, raportat în aprilie 2025 de Observator News, a vizat un sistem informatic al unei instituții publice, demonstrând fragilitatea unor soluții existente. Acest eveniment a reamintit necesitatea unor investiții prioritare în securitatea cibernetică, alături de dezvoltarea capacităților AI.

Implementarea AI în serviciile publice trebuie să fie însoțită de o comunicare transparentă cu cetățenii, explicând beneficiile, dar și modul în care datele sunt colectate și utilizate. Fără această încredere fundamentală, adoptarea noilor tehnologii va fi dificilă.

Perspective pentru 2026 și dincolo de el

Anul 2026 este un an critic pentru consolidarea direcției digitale a României. Guvernul a anunțat recent o serie de licitații pentru modernizarea centrelor de date guvernamentale, cu un buget estimat la 300 de milioane de euro, conform unei declarații a Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, transmisă de Antena 3. Aceste investiții sunt esențiale, dar succesul lor depinde de o viziune integrată și de o execuție riguroasă.

Pe lângă investițiile în hardware, este imperativă dezvoltarea unei strategii naționale coerente pentru AI, care să includă formarea continuă a personalului din administrația publică și crearea unor parteneriate solide cu mediul academic și cel privat. Fără o fundație solidă de infrastructură și expertiză, potențialul AI în serviciile publice ale României riscă să rămână o promisiune neîmplinită.