- Verdict final: Cei trei bărbați acuzați de furtul unor artefacte dacice de la Muzeul Drents din Olanda au fost condamnați de un tribunal local la câte 47 de luni de închisoare fiecare.
- Prejudiciu istoric: Printre obiectele sustrase în 2024 se numără Coiful princiar de la Coțofenești și mai multe brățări dacice din aur, piese de o valoare inestimabilă pentru patrimoniul cultural.
- Soarta tezaurului: Deși suspecții au fost condamnați, autoritățile olandeze și române încă depun eforturi pentru recuperarea integrală a artefactelor, a căror locație exactă rămâne parțial necunoscută.
Justiția olandeză a pronunțat sentința finală în dosarul care a șocat lumea culturală europeană acum doi ani. Cei trei bărbați, acuzați de orchestrarea jafului de la Muzeul Drents din Assen, au fost găsiți vinovați și condamnați la pedepse identice: 47 de luni de închisoare pentru fiecare. Decizia vine la capătul unui proces complex, care a implicat o colaborare strânsă între autoritățile judiciare din Olanda și România.
Faptele pentru care au fost condamnați datează din toamna anului 2024, când grupul a pătruns prin efracție în muzeul olandez, țintind direct expoziția temporară „Aurul Dacilor”, ce includea piese de tezaur împrumutate de la Muzeul Național de Istorie a României. Anchetatorii au stabilit că operațiunea a fost planificată în detaliu, hoții reușind să sustragă piese de o valoare excepțională, inclusiv Coiful de la Coțofenești.
O lovitură de o precizie chirurgicală
Ancheta, derulată pe parcursul anului 2025, a relevat modul de operare al rețelei. Potrivit procurorilor olandezi, citați de agenția Agerpres, suspecții au exploatat o vulnerabilitate a sistemului de securitate al muzeului, acționând rapid în timpul nopții. Jaful a durat doar câteva minute, suficient pentru a sustrage cele mai valoroase exponate. A fost descris de presa internațională, la momentul respectiv, drept „unul dintre cele mai îndrăznețe furturi de artă din ultimul deceniu”.
Identificarea și capturarea suspecților au fost posibile datorită cooperării prin Europol. Urme ADN și imagini de pe camerele de supraveghere din proximitatea muzeului au condus la arestarea acestora la începutul anului trecut, în locații diferite din Olanda și Belgia.
Soarta incertă a artefactelor furate
Deși verdictul aduce o încheiere judiciară a cazului, cea mai mare îngrijorare rămâne recuperarea integrală a tezaurului. Surse din cadrul poliției olandeze, citate de Digi24, au confirmat că doar o parte dintre brățările dacice au fost recuperate în timpul unor percheziții efectuate în 2025. Coiful de la Coțofenești, piesa centrală a colecției, este în continuare de negăsit.
Experții se tem că artefactele ar fi putut fi topite pentru valoarea aurului sau vândute pe piața neagră a obiectelor de artă, ceea ce ar reprezenta o pierdere irecuperabilă pentru patrimoniul universal. Ministerul Culturii din România a transmis că va continua demersurile diplomatice și judiciare, în colaborare cu partea olandeză, pentru a localiza și repatria toate piesele sustrase.
Ce urmează după condamnare
Sentința de 47 de luni de închisoare este executorie. Avocații apărării au la dispoziție o perioadă limitată pentru a formula un eventual apel, deși șansele de succes sunt considerate minime de către experții juridici consultați de HotNews. În paralel, ancheta privind localizarea bunurilor furate continuă, fiind extinsă la nivel internațional.
Autoritățile române speră ca, odată cu finalizarea procesului, cei condamnați să ofere informații cruciale care ar putea duce la recuperarea Coifului de la Coțofenești. Până atunci, vitrinele goale de la Muzeul Național de Istorie rămân o mărturie dureroasă a vulnerabilității patrimoniului cultural în fața criminalității organizate.
