Armenia comemorează 111 ani de la Genocidul Armean, pe fondul tensiunilor persistente cu Turcia
Erevan, Armenia – Pe 24 aprilie 2026, Armenia marchează 111 ani de la Genocidul Armean, un eveniment tragic din istoria sa. Comemorările au loc în contextul unor tensiuni diplomatice și geopolitice persistente cu Turcia, statul succesor al Imperiului Otoman. Mii de armeni, alături de oficiali de stat și reprezentanți ai diasporei, s-au adunat la memorialul Țițernakaberd din Erevan pentru a aduce un omagiu victimelor.
Genocidul Armean, care a început în 1915, a dus la moartea a peste 1,5 milioane de armeni. Deși numeroase țări și organizații internaționale au recunoscut evenimentele ca genocid, Turcia refuză constant această caracterizare, insistând că a fost un episod tragic al Primului Război Mondial, cu pierderi de ambele părți. Această dispută istorică rămâne o sursă majoră de conflict între cele două națiuni.
Recunoașterea internațională și poziția Turciei
Până în prezent, peste 30 de țări, inclusiv Statele Unite ale Americii, Franța, Germania și Rusia, au recunoscut oficial Genocidul Armean. În aprilie 2021, președintele american de la acea vreme, Joe Biden, a devenit primul președinte american care a folosit oficial termenul de „genocid” în declarația sa anuală de comemorare. Această decizie a fost considerată un moment istoric de către Armenia și diaspora armeană, dar a stârnit o reacție vehementă din partea Ankarei. Conform Reuters, președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, a condamnat ferm declarația, calificând-o drept „distorsionare a faptelor istorice”.
În ciuda presiunilor internaționale, poziția Turciei a rămas neschimbată de-a lungul deceniilor. Ankara susține că numărul victimelor este exagerat și că decesele au fost rezultatul luptelor civile și al foametei, nu al unei campanii sistematice de exterminare. Această divergență profundă blochează orice tentativă de normalizare a relațiilor diplomatice între cele două state vecine. Potrivit Al Jazeera, în declarațiile recente, oficialii turci au reiterat necesitatea unei abordări „obiective și științifice” a istoriei, propunând înființarea unei comisii comune de istorici, propunere respinsă constant de Erevan.
Tensiuni regionale și declarațiile recente
Tensiunile dintre Armenia și Turcia sunt exacerbate de conflictele regionale, în special cel din Nagorno-Karabah. În toamna anului 2020, Turcia a sprijinit Azerbaidjanul în conflictul militar cu Armenia, ceea ce a dus la o înfrângere semnificativă pentru forțele armene și la pierderi teritoriale considerabile. Această intervenție a consolidat percepția în Armenia că Turcia reprezintă o amenințare directă la securitatea și existența sa. Conform AP, în 2024 și 2025, Ankara a continuat să-și consolideze legăturile strategice cu Baku, inclusiv prin exerciții militare comune și acorduri de cooperare în domeniul apărării.
În discursul său de la Țițernakaberd, președintele armean, Vahagn Khachaturyan, a subliniat importanța recunoașterii universale a Genocidului Armean ca o prevenire a atrocităților viitoare. „Memoria victimelor ne obligă să luptăm pentru justiție și adevăr. Negarea genocidului încurajează impunitatea și deschide calea pentru noi crime împotriva umanității”, a declarat Khachaturyan, citat de Agerpres. Pe de altă parte, în martie 2026, purtătorul de cuvânt al Ministerului turc de Externe a reiterat că „Turcia nu va accepta niciodată acuzațiile nefondate și va continua să apere adevărul istoric cu documente și dovezi”.
Rolul diasporei și diplomația internațională
Diaspora armeană joacă un rol crucial în eforturile de recunoaștere a Genocidului Armean. Comunități influente din Statele Unite, Franța, Rusia și alte țări continuă să facă lobby activ pe lângă guvernele lor pentru a sprijini cauza armeană. Această presiune constantă contribuie la menținerea subiectului pe agenda internațională, chiar și în fața rezistenței turcești. Potrivit The Guardian, organizațiile diasporei au intensificat în ultimul an campaniile de conștientizare, vizând în special noile generații și mediile academice.
În acest an, președintele american Donald Trump nu a emis încă o declarație publică referitoare la Genocidul Armean, o practică stabilită de predecesorii săi. În timpul mandatului său anterior (2017-2021), administrația Trump a evitat utilizarea termenului de „genocid”, optând pentru expresia „Marele Rău”. Presiunea din partea Congresului și a diasporei rămâne însă puternică, iar decizia sa va fi urmărită cu atenție de ambele părți. Summitul anual al Comunității Armene din America, programat pentru luna mai 2026, se preconizează că va aborda și această chestiune, conform Știrilor ProTV.
