CMR solicită stabilitate și depolitizare pentru un sistem de sănătate performant
Colegiul Medicilor din România (CMR) reiterează, la 30 aprilie 2026, apelul pentru o abordare strategică și susținută în reformarea sistemului național de sănătate. Organizația subliniază că stabilitatea, depolitizarea și investițiile continue sunt pilonii esențiali pentru obținerea unor rezultate tangibile și durabile. Această poziție, exprimată constant de CMR în ultimii ani, vine în contextul unor discuții relansate privind prioritățile naționale în sănătate.
Prevenția, modernizarea infrastructurii și consolidarea resursei umane sunt identificate de CMR ca fiind elemente cruciale pentru orice plan de reformă viitor. „Nu putem vorbi despre un sistem de sănătate eficient fără o strategie clară pe termen lung, care să transcende ciclurile electorale”, a declarat Prof. dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din România, într-un comunicat de presă transmis Agerpres.
Importanța stabilității și depolitizării
CMR argumentează că fluctuațiile politice și schimbările frecvente de strategie au subminat eforturile de modernizare a sistemului de sănătate. O viziune unitară, susținută de toate forțele politice, este considerată imperativă. „Fiecare ministru al Sănătății vine cu propria viziune, adesea anulând progresele anterioare. Avem nevoie de o viziune națională, nu de una partinică”, a subliniat Prof. dr. Cătălina Poiană pentru Digi24.
Depolitizarea managementului spitalelor și a instituțiilor medicale este, de asemenea, o cerință fundamentală. Numirile pe criterii politice, în detrimentul competenței profesionale, au condus la ineficiență și la lipsa de responsabilitate, conform CMR. „Managerii de spitale trebuie să fie profesioniști recunoscuți, nu persoane cu apartenență politică. Doar așa putem asigura o bună gestionare a resurselor și o îmbunătățire reală a serviciilor”, a adăugat președintele CMR, citat de HotNews.
Această poziție a CMR nu este nouă. Încă din 2024, organizația a atras atenția asupra riscurilor pe care le presupune instabilitatea politică în sectorul sanitar. La momentul respectiv, o serie de studii realizate de organizații non-guvernamentale, citate de Mediafax, indicau o corelație directă între frecvența schimbărilor la vârful Ministerului Sănătății și lentoarea implementării reformelor esențiale.
Prevenția: Piatra de temelie a unui sistem sănătos
CMR insistă asupra rolului central al prevenției în reducerea poverii bolilor și în optimizarea costurilor sistemului. Investițiile în programe de screening, educație sanitară și promovarea unui stil de viață sănătos pot genera beneficii semnificative pe termen lung. „Este mult mai eficient să prevenim o boală decât să o tratăm. Nevoia de a consolida pilonul de prevenție este una stringentă”, a declarat un reprezentant al CMR pentru Știrile ProTV.
Deși au existat inițiative în acest sens în anii anteriori, cum ar fi campaniile de vaccinare și screening pentru diverse afecțiuni, acestea au fost adesea fragmentate și nu au beneficiat de finanțare constantă. Conform datelor din 2025, ponderea bugetului alocată prevenției în România rămânea semnificativ sub media europeană, conform unui raport al Comisiei Europene, citat de Reuters.
Dezvoltarea rețelei de medicină de familie și a centrelor de permanență, capabile să asigure servicii de prevenție și prim-ajutor, este considerată esențială. „Medicina primară este prima linie de apărare a sănătății publice și trebuie susținută corespunzător”, a punctat Prof. dr. Cătălina Poiană într-o intervenție la o conferință medicală, eveniment relatat de Agerpres.
Infrastructura și Resursa Umană: Investiții esențiale
Modernizarea infrastructurii spitalicești și a ambulatoriilor rămâne o prioritate. Deși fondurile europene au contribuit la reabilitarea și dotarea unor unități medicale în ultimii ani, decalajele față de standardele europene persistă. CMR solicită o strategie națională de investiții, independentă de ciclurile electorale, care să asigure continuitatea proiectelor.
Resursa umană reprezintă un alt domeniu critic. Migrația medicilor și a personalului medical continuă să fie o provocare majoră. Salarizarea adecvată, condițiile de muncă decente și oportunitățile de dezvoltare profesională sunt considerate esențiale pentru a atrage și a reține specialiștii în țară. „Nu putem avea un sistem de sănătate performant fără medici și asistenți medicali bine pregătiți și motivați”, a afirmat președintele CMR, citat de Mediafax.
În aprilie 2024, un studiu al Colegiului Medicilor din România indica un deficit de peste 12.000 de medici la nivel național, cu cele mai mari deficite în specialitățile critice și în zonele rurale. De atunci, situația s-a îmbunătățit marginal în unele centre urbane, dar provocările rămân semnificative la nivel național, conform statisticilor interne ale CMR, publicate de HotNews.
Apel la un consens național
CMR îndeamnă la un dialog constructiv între toate părțile implicate – Guvern, Parlament, societatea civilă și profesioniștii din sănătate – pentru a elabora o strategie coerentă și sustenabilă. Obținerea unui consens național pe termen lung este esențială pentru a depăși fragmentarea și ineficiența care au marcat sistemul de sănătate românesc în ultimele decenii.
Un plan național de sănătate care să integreze aceste principii ar trebui să fie prioritatea zero a oricărui guvern, potrivit Colegiului Medicilor. „Viitorul sănătății românilor depinde de capacitatea noastră de a construi un sistem bazat pe meritocrație, transparență și investiții inteligente, departe de interesele politice de moment”, a concluzionat Prof. dr. Cătălina Poiană, într-o declarație pentru Agerpres, subliniind urgența adoptării unei astfel de abordări până la finalul anului 2026.
