Padurea Amazoniana se apropie de un prag care, odata trecut, ar vedea unul dintre cele mai mari si mai bogate ecosisteme din lume transformandu-se in savane aride in decurs de o jumatate de secol, au spus oamenii de stiinta.
Un alt ecosistem important, recifele de corali din Caraibe, ar putea sa moara in numai 15 ani, daca vor trece de propriul punct de neintoarcere, au informat oamenii de stiinta in jurnalul Nature Communications.
Ei au avertizat ca fiecare dintre asa-numitele „schimbari de regim” ar avea consecinte grave asupra umanitatii si a altor specii cu care impartasim habitatul.
In ambele cazuri, punctul de basculare proiectat pentru schimbari ireversibile rezulta din incalzirea globala si daunele de mediu – defrisarea in cazul Amazonului si poluarea si acidifierea coralilor.
Comitetul consultativ pentru stiinte climatice al ONU, IPCC, a declarat ca 1,5 grade Celsius de incalzire atmosferica peste nivelurile preindustriale ar distruge 90% din coralii din lume. O crestere de 2 grade ar insemna disparitia lor aproape completa.
Suprafata Pamantului s-a incalzit deja mai mult de 1 grad.
Punctul de basculare a temperaturii pentru padurea Amazoniana este mai putin clar, dar oamenii de stiinta estimeaza ca defrisarea a 35% din suprafata sa ar declansa eventuala disparitie.
Aproximativ 20% din padurea tropicala din bazinul Amazonului – care se intinde pe sapte natiuni si acopera peste cinci milioane de kilometri patrati (doua milioane de kilometri patrati) – a fost defrisata din 1970, in special pentru productia de cherestea, soia, ulei de palmier si biocombustibili.
„Umanitatea trebuie sa se pregateasca pentru schimbari mult mai devreme decat se astepta”, a declarat Simon Willcock, autor la Scoala de Stiinte Naturale a Universitatii Bangor.
Incendiile recente scapate de sub control din padurea Amazoniana si Australia – ambele declansate mai probabil si mai intens prin schimbarile climatice – sugereaza ca multe ecosisteme „se prabusesc la marginea acestui varf”, a adaugat el.
Oamenii de stiinta care nu sunt implicati in cercetare au sustinut metodologia acesteia si au ridicat alarma la concluziile sale.
„Implicatiile studiului pentru Amazon sunt ingrozitoare”, a spus Alexandre Antonelli, director de stiinta la Royal Botanical Gardens din Kew, Londra.
“Daca nu se iau masuri urgente acum, am putea fi la un pas de a pierde cea mai mare biodiversitate din lume, care a evoluat de cel putin 58 de milioane de ani si sustine viata a zeci de milioane de oameni.”
Ecosistemul Amazon ar putea trece printr-un punct de neintoarcere chiar anul viitor, au raportat Willcock si colegii sai.
Un alt studiu, publicat saptamana trecuta, a aratat ca padurile tropicale ale lumii isi pierd rapid capacitatea de a absorbi dioxidul de carbon care incalzeste planeta emis de arderea combustibililor fosili, Amazonul fiind in procesul de a trece de la stadiul de „chiuveta” de CO2 in „sursa”.
Padurile globale – si in special tropicalele – absorb 25 pana la 30% din cantitatea de CO2 care se arunca in atmosfera. Oceanele se ocupa de inca 20% – 25%.
Copertina densa a Amazonului – cea mai mare din lume – stocheaza de asemenea o cantitate imensa de carbon, echivalentul a aproximativ 10 ori mai mare decat cantitatea descarcata in atmosfera in fiecare an.
„Noile descoperiri sunt o alarma suplimentara ca acest ecosistem este expus riscului pe o perioada de cel mult cateva decenii”, a comentat Georgina Mace, profesor de biodiversitate si ecosisteme la University College London.
De multa vreme se stie ca ecosistemele se pot schimba, uneori rapid, sub stres.
Cercetatorii au analizat astfel de transformari in peste 40 de medii naturale de pe uscat si din apa, variind ca marime, de la mici iazuri pana la Marea Neagra.
Unul dintre acestea – Sahel din Africa – s-a schimbat din peisajul impadurit in desert, desi pe o perioada mai lunga de timp.
„Sistemele mari se prabusesc mult mai repede decat te-ai putea astepta”, a declarat coautorul John Dearing, profesor la Universitatea Southampton din Anglia.
Desi o serie de alti oameni de stiinta au declarat ca cercetarea a consolidat urgenta protejarii ecosistemelor, unii au pus la indoiala daca concluziile bazate mai ales pe date din mari, rauri sau lacuri pot fi extrapolate la Amazon.
Erika Berenguer, un asociat principal de cercetare la Universitatea din Oxford si la Universitatea Lancaster, a declarat ca studiul a fost subminat de faptul ca autorii au inclus doar patru ecosisteme terestre in setul lor de date, dintre care niciunul nu a fost o padure tropicala.
„Este foarte putin probabil, daca nu distopic, sa ne asteptam ca o suprafata de jumatate din dimensiunea Europei sa experimenteze o schimbare completa a vegetatiei in doar 50 de ani”, a spus Berenguer.
